CAUZE FAVORIZANTE pt apariția durerii de spate
(dar nu neapărat determinante) ar fi:
Presiunea atmosferică și vâscozitatea fluidelor.
Temperatura mediului ambiant, presiunea atmosferică starea
de hidratare a organismului pot influența vâscozitatea lichidelor din corpul nostru.
Creșterea presiunii atmosferice poate determina, la nivel
articular, creșterea presiunii intraarticulare cu creșterea ariei de contact și
scăderea calității lubrifierii = frecare în articulație.
Vâscozitatea lichidelor
secretate de mucoase crește odată cu lipsa unei hidratări corespunzătoare a
corpului, cu creșterea vâscozității sângelui (situație în care vasul nu își
„permite” să mai piardă apă), cu vârsta, după deshidratare de diverse cauze sau
cu scăderea temperaturii mediului ambiant – aceasta poate determina, de
asemenea, apariția frecării:
a.
între suprafețele articulare (inexistente în
alte condiții – frecare = (mai devreme sau mai târziu) artroză ce se manifestă
inițial cu inflamații articulare recurente);
b.
între fasciile fibrelor musculare sau chiar
între grupele musculare (care poate duce la „gripare”musculară – crampe,
contracturi, fasciculații, diminuarea elasticității și elongabilității
musculare. Neîncălzirea corespunzătoare a unei musculaturi ce urmează a fi
folosită intens poate duce la diverse accidente culminând cu rupturi sau
dezinserții musculare);
c.
între tendoane și tecile lor individuale (ce pot
determina: tendinite – inflamația
tendonului, entezite – inflamația
inserției pe os a unui tendon sau ligament, aderențe tendon teacă, etc.).
Creșterea
vâscozității lichidelor la nivel osos poate determina reducerea elasticității
acestuia cu intensificarea durerilor mai ales la nivelul „cicatricilor”
(locurilor unde osul a suferit fie o fractură, fisură fie are implantate șuruburi
sau proteze)
Umiditatea din aer
crescută asociată cu temperaturi scăzute forțează corpul la termoreglare.
Aceasta se face prin
- scăderea vascularizației periferice (ceea ce determină o lipsă de sângele cald, cu oxigen și substanțe nutritive la mușchii superficiali, tendoanele puternice – achilian, rotulian, biceps brahial,etc. și articulațiile care vin direct în contact cu pielea – genunchi, cot, zona cervicală)
- contracții musculare mai puternice, mai intense decât în mod obișnuit și dacă se produc pe un fond de vâscozitate crescută a lichidelor ( deci cu frecare între structuri) pot declanșa durerile de natură reumatic – degenerative.
Modificările bruște
de tipul creșterea presiunii atmosferice, scăderea temperaturii și creșterea
umidității din aer precum și trecerile rapide și dese de la cald la rece fără
o îmbrăcăminte corespunzător aleasă (toamna/iarna/primăvara) pot duce la o creșterea rapidă a vâscozității
lichidelor din țesuturilor, scăderea elasticității și diminuarea circulației
periferice cu apariția unei „colecții” de dureri – de regulă articulare dar
putând fi și musculare, fasciale, tendilo-ligamentare, mai ales în zonele unde
există fenomene degenerative sau inflamatorii preexistente = agravarea
problemelor care deja există.
De aceea, bolile reumatice - artrozele, discopatiile, spondilozele,
etc. se agravează, chiar dacă nu facem nimic „interzis”, primăvara și toamna,
în cazul în care nu avem grijă să ne îmbrăcăm corespunzător vremii de afară,
dacă nu bem minim 2 litri de apă pe zi, dacă muncim o perioadă mai lungă în
zone cu temperaturi joase sau dacă nu facem o bună încălzire prin mișcare a
zonelor care vor fi expuse la frig înainte de a pleca de acasă, sau înainte de
efort, antrenament chiar joacă uneori.
Aș vrea să amintesc aici de „moda” care a fost acum ceva
timp în urmă „cu buricul gol” inclusiv iarna, care a creat o generație care va
avea nevoie de recuperare cu mult mai devreme decât părinții lor doar din cauza
expunerii regiunii lombare la frig și umezeală. Nu ar fi de mirare să vedem
acei tineri peste 5-10 ani făcând recuperare pentru lombalgii sau dureri de
coloană de natură artrozică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu